De ce diabetul a învins până acum sistemul medical din Republica Moldova?

• ŞTIRI
• joi, 9 noiembrie 2017

După derularea timp de 5 ani a ultimului program național de control al diabetului, mai mult eșuat, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale anunță că este gata să-și asume pentru următorii 5 ani un alt program național, cu alte scopuri, alte obiective și alte criterii de măsurare a lor. Cu un buget de 800 de milioane de lei, autoritățile au tras linia și au spus că știu ce trebuie să facă. O analiză făcută cu suportul OMS a arătat că programul anterior nu a fost funcțional, iar la mijloc au fost câteva probleme-cheie care încă persistă: lipsa acută de doctori, o restanță a tuturor autorităților, accesul neuniform la servicii medicale și nivele ridicate ale plăților directe din buzunarele bolnavilor – o altă problemă nerezolvată, lipsa datelor statistice generată de codificarea imprecisă, lipsa posibilităților de diagnostic și nerespectarea protocolului în domeniu.

Acesta ar urma să fie al cincilea program național destinat diabetului zaharat. Documentul a fost aprobat ieri de către Guvern. În pofida măsurilor declarate, diabetul devine tot mai prezent în statistici care confirmă nu doar îmbolnăviri, dar și faptul că maladia lasă oamenii cu diferite dizabilități severe – pacienții cu diabet ajung la cazuri de amputații ale picioarelor, suferă de complicații ale ochilor și foarte des au, concomitent, și boli de inimă.

Cum arată cifrele?

De ce moldovenii sunt atât de bolnavi. Ce știm

„Consumul excesiv de grăsimi saturate şi grăsimi trans, zaharuri şi sare, consumul redus de fructe şi legume, precum şi inactivitatea fizică au devenit cauzele principale pentru povara diabetului zaharat de tip 2. În Republica Moldova 56% din populație este supraponderală, iar 22,9% este obeză. Circa o treime din populație consumă produse alimentare procesate cu conținut sporit de sare, iar 66,6% –  mai puțin de 5 porții de fructe și/sau legume. De asemenea, 12,3% dintre persoane au glicemia bazală ridicată, iar 29,4% au colesterolul total ridicat. Patru din zece persoane au tensiunea arterială ridicată și doar 23,8% dintre aceștia se află sub medicație pentru hipertensiune arterială”, argumentează Ministerul Sănătății.

Ce nu știm

De exemplu, nu avem date statistice despre tipul complicațiilor diabetului zaharat și frecvența acestora, astfel că nu este cunoscut numărul real al pacienților cu complicații cronice (retinopatia, nefropatia, neuropatia) şi acute (hipoglicemia, cetoacidoza), precum și numărul de amputații ale picioarelor. Nu se cunosc cheltuielile reale generate de spitalizările pacienților, zilele de incapacitate de muncă. Cheltuielile suportate pentru complicațiile diabetului, de asemenea, nu pot fi evaluate.

Acum, în sistemul statistic național nu sunt acumulate date despre diabetul gestațional, o formă a diabetului mai specifică, ce ape la unele femei în timpul sarcinii din cauza insuficientei organismului de a secreta insulina în cantități necesare pentru a menține cantitatea de glucoză din sânge în limite normale. Diabetul gestațional este diferit de celelalte tipuri, prin faptul că apare în timpul sarcinii și dispare după, pe când cel de tip I și II se mențin pentru întreaga viață.
Acest tip de diabet afectează starea de sănătate a mamei și a copilului. Femeile care au avut diabet gestațional în timpul unei sarcini au risc crescut de a dezvolta diabet de tip II la mai puțin de 5 ani de la naștere. Evidența unei astfel de statistici a devenit, astfel, una din prioritățile acestui program național.

De ce controlul diabetului a eșuat până acum

Autoritățile constată că numărul medicilor endocrinologi este în descreștere în ultimii 10 ani. Și nici medicii de familie – personal cheie în controlul riscurilor care favorizează apariția diabetului – nu sunt suficienți.

„Lipsa cadrelor medicale se reflectă negativ asupra calității serviciilor medicale acordate persoanelor cu diabet. Sunt instituții medicale raionale unde medicul endocrinolog lipsește, iar funcția acestuia este suplinită prin cumul de către un alt specialist. O barieră în prestarea serviciului de control al diabetului zaharat în Republica Moldova este lipsa personalului medical specializat și accesul limitat al specialiștilor din domeniu la instruiri privind aplicarea tehnologiilor moderne. În țară nu sunt suficienți medici specialiști pregătiţi în conduita complicațiilor cronice ale diabetului: cardiologi, nefrologi, neurologi, chirurgi, ortopezi”, constată autoritățile.

La problema de asigurare cu specialiști se adaugă lipsurile de dotare tehnică. „În secțiile specializate lipsesc dispozitivele medicale moderne de diagnostic (de laborator – stabilirea hemoglobinei glicolizate conform standardelor internaționale, microalbuminuriei, dozările imunologice; – examinarea piciorului diabetic, examinarea fundului de ochi, examinarea vaselor periferice, precum și monitorizarea continuă a glicemiilor –  ceea ce nu permite efectuarea investigațiilor complexe pentru monitorizarea evoluției diabetului zaharat și diagnosticul corect al complicațiilor cornice. Investigațiile enumerate sunt posibile doar în laboratoarele private”.

Elementar, bolnavii de insulină nu au asigurate aparate de determinare a nivelului de glicemie și nici teste sau seringi.

Ce se va schimba în următorii cinci ani

Programul național este împărțit în 6 obiective specifice care vizează măsuri la nivel de asistență medicală, de creare a politicilor, dar și de formare a aptitudinilor necesare în controlul diabetului.

La nivel de diagnosticare și asigurare cu aparate și teste indispensabile se prevăd următoarele:

• Efectuarea screening-ului a 100% dintre femeile însărcinate pentru identificarea diabetului gestațional
• Asigurarea accesului a 100% dintre copiii până la 18 ani cu 5 teste pe zi
• Asigurarea a 100% dintre femeile însărcinate (cu diabet preexistent și gestațional) cu 5 teste pe zi
• Asigurarea a 100% dintre persoanele tratate cu insulină cu teste pentru autocontrol, în număr de 100 de teste pe lună
• Asigurarea a 100% dintre copii și femei însărcinate cu glucometre
• Asigurarea a 50% dintre pacienții aflați la tratament cu insulină cu glucometre
• Crearea condițiilor în centrele raionale pentru stabilirea microalbuminuriei, creatininei, hemoglobinei glicolizate, LDL-colesterolului la 70% dintre pacienții cu diabet zaharat.

Pentru medici:

• Ajustarea componentelor curriculare ale Programelor de instruire continuă în învățământul tehnic profesional, postsecundar nonterțiar, universitar și studii de rezidențiat în domeniul diabetologiei (asistente medicale, educatori în diabet, medici de familie, endocrinologi)
• Instruirea a cel puțin 2 educatori în diabet dintre asistentele medicale în cadrul centrelor de sănătate și centrelor de sănătate publică
• Instruirea a 60% din personalul medical (medici de familie, asistente medicale, ginecologi, endocrinologi, oftalmologi, cardiologi)
• Revizuirea Protocolului clinic național pentru diabetul zaharat conform recomandărilor internaționale adaptate la condițiile Republicii Moldova
• Creșterea numărului și omogenizarea redistribuirii specialiștilor în domeniul îngrijirii sănătății

La nivel național se prevede crearea Centrului Republican de Diabet și unei școli de diabet care să activeze în cadrul viitoarei Agenții de Sănătate Publică.

Rezultatele așteptate

1) reducerea cu 5% a prevalenței diabetului zaharat;

2) reducerea cu 10% a incidenței diabetului zaharat;

3) reducerea cu 10% a incidenței diabetului gestațional;

4) reducerea cu 20% a numărului de complicații cronice ale diabetului zaharat (amputații, nefropatie, retinopatie).

Unde am eșuat până acum

Programul național de diabet pentru anii 2011-2015 prevedea un buget de peste 1 MILIARD de lei. După o analiză a OMS, s-a constatat că implementarea acestuia a avut mai multe puncte slabe:

• Un protocolul clinic național este aplicat din anul 2008 și este pe larg diseminat și adaptat la nivel sub-național, însă implementarea lui este împiedicată de lipsa de acces la testele și tehnologiile cheie, în special în asistența medicală primară.
• Registrele privind diabetul sunt limitate în amploarea și în domeniul de aplicare, și insuficient de utilizate pentru monitorizarea acoperirii și calității proceselor de îngrijire și rezultatelor, și evitarea complicaţiilor.
• În timp ce este promovat un acces echitabil, acesta nu este verificat în mod obișnuit și plățile din buzunar/mita ar putea limita accesul la tratament pentru unele grupuri mai vulnerabile.
• Mortalitatea cauzată de diabet a crescut ușor de la 10,1 până la 10,6 per 100.000 persoane în aceeași perioadă, cu o eterogenitate regională marcată.
• Numărul de spitalizări s-a majorat cu 6,3% ca număr de amputări ale extremităților inferioare (44%).
• Spitalizările legate de diabet au fost codificate ca fiind corelate cu diabetul zaharat, însă natura declanșării admiterii nu este cunoscută. Spitalizarea pentru amputări sau infarct miocardic corelată cu diabetul zaharat nu este codificată ca atare; prin urmare, numărul internărilor în spital legate de diabetul zaharat poate fi mult mai mare.
• Numărul amputărilor extremităților inferioare s-a majorat cu 44% în perioada 2010 – 2014. Acesta este singurul obiectiv pentru care au fost disponibile datele naționale de rutină. Obiectivul a constat în reducerea amputărilor cu 50% în perioada 2010 – 2014, respectiv, acest obiectiv nu a fost atins.
• Alți indicatori nu au fost definiți, nu au fost implementați sau publicați – au existat informații parțiale privind 10 indicatori, dintr-o listă totală de 62 de indicatori stabiliți. În pofida cadrului de monitorizare și raportare, niciun raport nu a fost publicat. Se pare că datele nu au fost folosite întru stimularea îmbunătățirii situației.
• Sunt omise oportunităţile pentru îngrijirea centrată pe pacient în designul serviciului, educația pacientului si accesul la instrumentele de auto-gestiune.

Sursa: www.e-sanatate.md